În prima zi de facultate, profesorul ni s-a prezentat şi ne-a dat drept
sarcină să facem cunoştinţă cu cineva necunoscut. M-am ridicat să mă uit în jur şi atunci o mână fragilă îmi atinse umărul.Când m-am întors, am văzut o bătrânică măruntă, cu chipul brăzdat de riduri, care mă privea cu un zâmbet ce îi lumina întreaga fiinţă.
Spuse:
- Bună, frumosule. Mă numesc Rose. Am 86 de ani. Pot să te îmbrăţişez?
Am izbucnit în râs şi, după acceptul meu, mă strânse în braţe cu putere.
- Ce cauţi la universitate la vârsta asta fragedă şi inocentă? am întrebat. -Vreau să găsesc un bărbat bogat, să mă căsătoresc, să mă stabilesc la casa mea, să fac nişte copii, răspunse ea zâmbind.
- Hai să lăsăm gluma, am reluat.
Eram foarte curios să aflu ce o motivase să abordeze acest gen
de provocare la vârsta ei.
- Dintotdeauna mi-am dorit să merg la universitate şi acuma mi se îndeplineşte visul, îmi spuse.
După curs ne-am dus la bufetul studenţesc şi am băut un milkshake de ciocolată.Ne-am împrietenit pe loc. Timp de trei luni, zilnic, după ore,
plecam împreună şi stăteam de vorbă necontenit. Eram de-a dreptul
fascinat să îi ascult acestei „maşinării a timpului“ confesiunile atât de
bogate în înţelepciune şi experienţă.De-a lungul anului, Rose a devenit „mascota“ campusului şi se împrietenea cu uşurinţă cu toată lumea, oriunde s-ar fi dus. Îi plăcea să se pună la patru ace şi să se lăfăie în atenţia pe care i-o acorda toată lumea în jur. Şi se bucura de fiecare clipă.
La sfârşitul semestrului am invitat-o pe Rose să ţină un discurs la
banchetul fotbaliştilor. Îmi vor rămâne mereu în minte învăţăturile ei.
A fost prezentată şi a pornit spre tribună. Când a început
discursul ei pregătit de acasă, scăpă trei dintre cele cinci cartonaşe pe
care îşi notase ce voia să spună. Deranjată şi stânjenită, se aplecă spre microfon şi spuse pur şi simplu:
- Îmi pare rău că sunt atât de neîndemântică. Am renunţat la bere în favoarea whiskey-ului şi marca asta, Lent, mă bagă în mormânt. N-am să reuşesc să mai pun în ordine cartonaşele astea, aşa că am să vă spun ceea ce ştiu.Noi am râs şi ea tuşi ca să-şi dreagă glasul. Continuă:
- Nu încetăm să ne jucăm pentru că îmbătrânim. Îmbătrânim pentru
că încetăm să ne jucăm. Există numai patru secrete pentru a te
menţine tânăr, a fi fericit şi a deveni un om de succes.Trebuie să pretuiesti fiecare clipa a vietii tale şi să te bucuri de fiecare zi pe care ti-a mai daruit-o Dumnezeu s-o traiesti. Trebuie să cunosti sensul vietii tale pamantesti. Timpul este ireversibil si trebuie rascumparat. Azi trebuie sa fim mai buni decat ieri, maine mai buni decat azi, iar poimaine mai buni decat maine. Trebuie sa ne impacam cu Dumnezeu prin Spovedanie si Impartasanie... Suntem înconjuraţi de oameni morţi in credinta şi nici nu ne dăm seama. E o mare diferenţă între a îmbătrâni şi a te inalta sufleteste. Dacă ai 19 ani şi stai în pat inert timp de un an, fără să faci un lucru productiv, vei împlini 20 de ani. Dacă am 87 de ani şi zac în pat timp de un an fără să fac nimic voi împlini 88. Toată lumea îmbătrâneşte. Nu e nevoie de talent
sau pricepere. Ideea e să cauti dobandirea Duhului Sfant, sa cauti mantuirea sufletului tau.Este minunat daca poti sa-ti plangi pacatele. Omul este cu adevarat om in fata lui Dumnezeu, atunci cand plange. Iara daca are un plans interior, in inima lui, atunci este cel mai frumos om in fata lui Dumnezeu. Ori acolo, ori aici, noi trebuie sa plangem. Dar mai bine si mult mai usor este sa plangem aici.Crestinii cu adevarat traitori nu se tem de moarte. Şi-a încheiat discursul cântând spunandu-ne ca a fi om sau a deveni om inseamna in primul rand a fi religios. Ne-a indemnat sa citim Biblia,Vietile Sfintilor, Psaltirea si sa ne gandim cat mai des cu putinta la
Dumnezeu.
Rose şi-a luat diploma pe care o dorise atâţia ani.
La o săptămână după absolvire, Rose s-a stins pe tăcute în somn. Peste
2.000 de studenţi au fost alături de cea care le-a demonstrat că nu e
niciodată prea târziu să fii ceea ce vrei să fii.
ŞI NU UITAŢI: NU POŢI ALEGE SĂ ÎMBĂTRÂNEŞTI
SAU NU. DAR POŢI ALEGE SĂ-TI MANTUIESTI SUFLETUL!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu